Povestea valutelor

De curând am citit un articol într-un ziar financiar important din România care mă îndemna sa-mi schimb banii în Lire sterline și nu în Euro pentru că lira este “mai puternică”. Articolul chiar sublinia faptul că dacă ne-am fi schimbat economiile în lire sterline în urmă cu cinci sau șase ani am fi câștigat semnificativ.

Întâmplarea face că în aceeași zi pe facebook am dat peste un alt articol care îmi spune că Leul românesc a fost cea mai bună soluție de “economisire pe termen lung” din ultimii ani. Facebook ar trebui să aibă o facilitate de “unlike” pentru astfel de cazuri.

Ambele informații sunt complet neadevărate. Nu știu dacă au vreun interes ziariștii să răspândească astfel de articole și nici nu-mi bat capul cu asta. Cred însă că unii chiar nu se pricep la calcule financiare. De aceea mi-am propus să prezint mai jos un calcul cât se poate de simplu și de exact pentru a vedea cât am fi câștigat sau cât am fi pierdut dacă ne-am fi schimbat economiile într-o altă valută în urmă cu ceva timp.

Pe baza acestui algoritm vom vedea că în ultimii șase ani valoarea economiilor în lire sterline a scăzut cu 33,61%, valoarea economiilor în Euro a scăzut doar cu 19,57%, în timp ce valoarea economiilor în Lei a scăzut cu 31,56%. Cu toate acestea Euro nu este moneda optimă de economisire. Calculele ne vor arăta și valutele care au adus profit. Puteți repeta orcând acest algoritm pentru orice valută și pe orice interval de timp.

De la început trebuie însă să ținem minte faptul că algoritmul ne arată ce s-a întâmplat în trecut. Nu există nici o garanție că fenomenele financiare din ultimii ani vor continua și în viitor. Pentru viitor este o altă poveste mult mai laborioasă pe care o voi prezenta ulterior.

Plecăm de la ideea unui cetațean român care plătește la magazin în lei și care la 1 ianuarie 2006 are niște bani pe care vrea să îi păstreze, urmând să-i cheltuiască tot în lei peste câțiva ani. Omul se întreabă în ce valută e mai bine să-și schimbe banii? Cunoaște fenomenul de inflație și știe că dacă își păstrează banii în Lei peste câțiva ani aceștia vor valora mai puțin, deci va putea să cumpere mai puține bunuri cu aceeași sumă de Lei.

Conform Institutului Național de Statistică, inflația din România în ultimii ani a fost:
An fiscal,2006,2007,2008,2009,2010,2011
Inflație anuală,6.56%,4.84%,7.85%,5.59%,6.09%,5.79%
Depreciere pentru 100 lei,93.44,88.92,81.94,77.36,72.64,68.44

Cu alte cuvinte dacă am fi păstrat 100 de Lei pe care o aveam la 1 ianuarie 2006, după șase ani, la 1 ianuarie 2012 aceeași sumă ar fi valorat doar 68,44 Lei. Altfel spus, după șase ani cu aceeași sumă de bani am fi cumpărat cu 31,56% mai puține produse. Chiar dacă vă sperie, calculul este corect. Deci nu e bine să ne ținem economiile în Lei. Inflația este măsura financiară a ineficienței societății noastre, un cost pe care-l plătim cu toții. Cum economia românească este mult mai ineficientă decât alte economii, este normal ca acest cost să fie mai mare.

Următoarea întrebare este desigur în ce valută este mai bine să ne schimbăm economiile. Românul s-a obișnuit să schimbe Leii în Euro pentru că suntem o țară europeană și este comod. Este mai bine să ții banii în Euro decât în Lei dar câștigi ceva după șase ani sau tot pierzi? Pierzi! Cât pierzi vom vedea în continuare. Dacă pierzi și în Euro te întrebi dacă existâ totuși o monedă cu care să câștigi ceva? Răspunsul este “DA” și vom vedea de asemenea care sunt acele valute performante care au adus profit. Așteptați-vă ca acestea să fie monedele unor țării în care munca este o onoare și în care societatea produce mai mult decât consumă. Este evident că nu Euro este soluția, cu atât mai puțin Leul.

Să considerăm cursul de schimb al leului cu diversele valute la 1 ianuarie al ultimilor ani:
An fiscal,2006,2007,2008,2009,2010,2011,2012
EUR,3.6775,3.3560,3.5971,4.0296,4.2265,4.2698,4.3219
GBP,5.3507,4.9814,4.8096,4.2857,4.7580,4.9568,5.1908
USD,3.0930,2.5374,2.4377,2.9427,2.9401,3.2056,3.3208
CAD,2.6651,2.1699,2.4536,2.4187,2.8250,3.2266,3.2766
CHF,2.3664,2.0787,2.1911,2.6745,2.8419,3.4242,3.5456
AUD,2.2749,2.0157,2.1439,2.0940,2.6592,3.2720,3.4329
100 JPY,2.6393,2.1251,2.2444,3.1621,3.1660,3.9364,4.3303

Pe înțelesul oricui, calculul logic al păstrării economiilor în valută este următorul:
- la 1 ianuarie 2006 pe un Euro dădeam 3,6775 Lei
- să presupunem că avem economii în sumă de 100 de Lei
- la 1 ianuarie 2006 schimbăm 100 de Lei în Euro și obținem suma de 27,1924 Euro
- păstrăm acești bani în Euro până la 1 ianuarie 2012
- la 1 ianuarie 2012 pe un Euro obținem suma de 4,3219 Lei
- astfel schimbând economiile înapoi în lei obținem suma de 117,52 lei
- iată cum, păstrând economiile în Euro, am obținut 17,52 Lei în plus după șase ani

De regulă calculul majorității celor care își schimbă economiile în valută se oprește aici. Omul se bucură că în loc de 100 de lei are de cheltuit 117,52 Lei. Desigur, calculul de mai sus a fost făcut la cursul de schimb de referință al Băncii Naționale Române. Se mai pierde ceva la schimbul valutar pe care îl faci la o casă de schimb, să spunem 2-3%. Tot rămâi cu vreo 110-115 Lei in loc de 100 de lei. Cu sentimentul că ai învins sistemul rămâi mulțumit. Cu toate acestea ai pierdut aproape 20% din valoarea banilor tăi.

Calculul trebuie continuat astfel încât să ții cont de inflație. Ca să poți spune că ai câștigat ceva trebuie să ai un profit mai mare decât inflația acumulată în cei șase ani, în caz contrar nu ai câștigat nimic, în cel mai bun caz ai pierdut mai puțin.

Să vedem și cifrele:
- cei 100 de Lei din 2006 valorează, în urma deprecierii, cât 68,44 Lei la 1 ianuarie 2012
- deci cei 117,52 Lei obținuți, valorează de fapt cât 80,43 Lei din 2006
- prin urmare ținând economiile în Euro ai pierdut 19,57% din valoarea banilor

Vom repeta acum calculul de mai sus pentru toate valutele luate în discuție:
Valuta,100 Lei la,100 lei la,actualizat cu,profit sau
de,01.01.2006,01.01.2012,indicele de,pierdere
conversie, , ,inflație (lei),de valoare
LEI,100,100,68.44,-31.56%
EUR,27.19,117.52,80.43,-19.57%
GBP,18.68,97.01,66.39,-33.61%
USD,32.33,107.37,73.48,-26.52%
CAD,37.52,122.94,84.14,-15.86%
CHF,42.26,149.83,102.54,2.54%
AUD,43.96,150.90,103.28,3.28%
100 JPY,37.89,164.07,112.29,12.29%

În concluzie:
- singurele valute din exemplul nostru care au acoperit deprecierea datorată inflației leului pe ultimii șase ani sunt francul elvețian, dolarul australian și yenul japonez;
- câștigurile realizate de francul elvețian și de dolarul australian sunt marginale, 2-3% fiind o marjă relativ mică și comparabilă cu pierderile datorate schimbului valutar;
- yenul japonez a adus un profit de peste 10%, cu tot cu pierderile datoriate schimbului valutar, japonia fiind una din țările în care munca reprezintă o virtute socială;
- cea mai mare pierdere a adus-o în ultimii șase ani lira sterlină, de altfel dacă vă uitați pe graficul variației produsului intern brut, Marea Britanie își revine cel mai greu după criza economică și financiară, deci nu credeți ceea ce citiți prin ziare;
- pe același grafic vedeți Australia și Japonia ca țări fruntașe cu variații spectaculoase. Australia are un produs intern brut peste valoarea de la începutul crizei financiare, scaderea acestuia în timpul crizei fiind sub 10%, iar Japonia, deși lovită puternic de criză și de calamități naturale fără precedent, are cea mai spectaculoasă revenire din istorie.

Reamintesc faptul că cele de mai sus reprezintă o analiză clară a trecutului (2006-2012). Valutele competitive pe termen lung rămân cele ale economiilor cu un deficit bugetar cât mai mic sau ale celor cu excedent bugetar. Evitați însă țările în care excedentul bugetar este controlat de un sistem politic (spre exemplu China).

Cristian Păuna, august 2013.
Algorithm Invest (algoinvest.biz)

osutadelei

valuta1

bancnota_100_lei

50-de-lei

valuta2

valuta3

10_pounds_a

valuta4

 

valuta6

valuta7

 

real-gdp-per-capita

 

yen-10000



error: Content is copyrighted !!!